Cultură și pandemie: Roxana Lupu – actrița „regală” a României

Roxana Lupu este una dintre cele mai cunoscute actrițe românce ale momentului, dar pandemia de Coronavirus i-a suspendat practic activitatea artistică.

Aveam câteva proiecte în desfășurare care s-au amânat, unul dintre ele l-am finalizat chiar înainte de începerea carantinei și, în general, s-a creat o stare de confuzie și nesiguranță foarte mare, care ne afectează pe toți. 

Acum nimeni nu se mai aventurează să facă anumite proiecte sau să facă audiții, sau să se gândească pe termen mai lung pentru că nu se știe absolut nimic, cum se vor derula filmările mai ample sau anumite piese de teatru.

E o incertitudine generală care te afectează în primul rând ca om, spune Roxana Lupu într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Timpul.

Ca și alți actori, ea a fost implicată în proiecte virtuale, dar acestea sunt mai degrabă un surogat după cum a constatat ea. 

Noi am făcut o piesă cu Institutul Cultural Român de la New York, online, pe Zoom, adică un fel de experiment al Cătălinei Florescu „Laika și cățelul sinucigaș”, dar nu este același lucru. 

A fost o experiență extrem de ciudată, repetam, fiecare în camerele noastre, da, e bine să-ți faci meseria și să-ți menții mâna, dar teatrul, filmul, tot ce presupun artele, au valoare numai în relație cu celălalt, altfel sunt moarte.

Teatrul fără public e orice, dar nu teatru și oricât de greu ne va fi, și oricât va trebui să ne obișnuim cu realitatea asta nouă, niciodată digitalizarea, oricât de bună ar fi, nu va înlocui contactul uman, niciodată. 

IFrame

Regina Maria – film de public

La Roma, pe 26 iulie, a avut loc vizionarea filmului Regina Maria, în care Roxana Lupu joacă rolul principal, care a fost proiectat în grădină și a avut un mare succes, presa relatând chiar despre spectatori care și-au adus scaune de acasă.

Foto: IMDB

Da, așa e, am aflat și eu din presă. Din păcate, n-am fost invitată și mi-a părut rău de acest lucru. N-aș fi putut să merg, mi-ar fi plăcut măcar să fiu implicată în acest aspect, dar probabil că este o lipsă de comunicare. 

A avut un impact foarte pozitiv asupra oamenilor, a venit regizorul Alexis Cahil, s-au bucurat oamenii și cred că genul ăsta de film și tipul acela de perioadă sunt momentele pe care le trăim ca o gură de aer.

Întrucât chiar sunt extrem de îndepărtate, mai ales în contextul pandemiei și mă încântă faptul că oamenii s-au bucurat pentru că filmul a fost și este un film pentru public și cred că și-a câștigat locul în inimile oamenilor, spune Roxana Lupu.

In esență, acest film este povestea unei femei hotărâte ce devine eroina unei întregi nații. Amploarea producției a fost extraordinară, iar printre membrii echipei a existat un sentiment profund ca pășim pe terenuri noi, poate nu din punct de vedere cinematografic, dar cu siguranță din punct de vedere al emoției ce se transmite atunci când tu ești cel care relatează o parte din trecutul României. Și nu o parte oarecare, ci una atât de mult timp ascunsă și evitată, explica regizorul Alexis Sweet Cahill.

Regina Maria, soția regelui Ferdinand „Întregitorul”, a jucat un rol important, în special la Conferința de Pace de la Versailles de după Primul Război Mondial, unde au fost recunoscute oficial schimbările teritoriale ce au dus la formarea României Mari în 1918.  

Roluri „regale”

În filmografia Roxanei Lupu apar și trei documentare: Inside Windsor Castle, în care joacă rolul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Royal Murder Mysteries, unde o joacă pe Marea Ducesă Tatiana și Private Lives of the Monarchs, în care o joacă pe Prințesa Margaret Rose. Cum se explică această prolifică distribuire în roluri regale?

Foto: Roxana Lupu în rolul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii (https://positivenewsromania.com/)

Cred că fizionomia este tipică, asta este, nu am făcut eu nimic pentru ea, ăsta a fost norocul meu. În primul rând, un actor de film îl judeci după fizionomie, dacă fizionomia reușește să o umple cu sentimentele și gândurile, și felul de a fi al acelor vremuri, cu atât mai bine.

Mie mi-au plăcut întotdeauna filmele vechi, mi-a plăcut perioada anilor ’50, m-am uitat la «Pe aripile vântului» – filmul care este extrem de controversat acum – l-am văzut de foarte multe ori când eram copil, filmele cu Elizabeth Taylor, musical-urile, am trăit alte vremuri, anii ’90, sunt produsul unor vremuri mult mai bune, cu televiziune de bună calitate – acum nu mă mai uit la televizor – și cred că mi-au rămas niște lucruri în subconștient. 

Am o anumită nostalgie pentru acele vremuri, îmi place tradiția, îmi place conservatorismul acesta și, de fapt, acestea sunt și valorile caselor regale. Eu sunt monarhistă, fără discuție, în țara noastră ar fi mult mai bine dacă ar avea o monarhie.

Actriță de teatru

Roxana Lupu este prezentă și pe scenele de teatru din Londra. În februarie 2017 am văzut-o la Trafalgar Studios, în inima capitalei britanice, în piesa BU21, de Stuart Slade.

Roxana Lupu

Roxana Lupu în piesa BU21, foto: Trafalgar Studios

Piesa are ca subiect efectele asupra vieții a șase personaje ale unui grav atentat terorist în Londra, care are ca rezultat doborârea unui avion de pasageri Boeing 747 deasupra cartierului Fulham din sud-vestul capitalei britanice.

Roxana Lupu joacă rolul unei lucrătoare românce, Ana, care este grav rănită de rămășițele avionului prăbușit din cer și pe parcursul întregii piese este imobilizată într-un scaun cu rotile.

Originalitatea piesei constă în combinația dintre dramă și comedie, după cum îmi explica atunci Roxana Lupu.

Piesa este o dramă, în esența ei, dar autorul, ingenios, nu a vrut să se concentreze doar pe partea dramatică și atunci a dorit să scoată umor din fiecare personaj, spune Roxana Lupu. 

Personajul meu, din fericire sau din nefericire, este cel mai dramatic, singurul care efectiv a pățit ceva – e într-un scaun cu rotile, are arsuri pe o mare suprafață a corpului.

Prin alternanță și prin celelalte personaje se creează o comedie, pentru că, în general, celelalte personaje fac haz de situația lor, ceea face ca să devină macabru, de fapt umor negru. Și eu fac asta în câteva pasaje. Deci viața e atât de absurdă încât la un moment dat râdem de ea, mai spune Roxana Lupu.

Actualmente în vârstă de 34 de ani, studentă la UNATC, unde a intrat în 2005, Roxana Lupu a studiat cu profesorii Adriana Popovici și Liviu Lucaci, după care a făcut un masterat și un doctorat în România și a venit la Londra în 2013 unde, inițial, a lucrat în vânzări imobiliare și treptat a reușit să-și exercite profesia de actor, inclusiv în televiziune.

Iubire de viață

În final, Roxana Lupu revine la situația actuală de pandemie și schițează posibile atitudini pentru a face față acestei provocări fără precedent. 

Foto: Facebook Roxana Lupu

Este important să ne adaptăm, dar să nu ne pierdem esența. Vorbeam cu un prieten psihoterapeut, pentru că mie chiar îmi provoacă mare anxietate tot ce se întâmplă, pentru că acum având și un copil mă gândesc în ce lume va crește.

Frica asta de virus și de moarte, și de boală ne va face să trăim în niște bule fizice și imaginare care nu sunt deloc sănătoase.

Încerc să inspir cât mai mult o iubire sănătoasă de viață, o dorință de apropiere de celălalt, care în condițiile actuale sunt din ce în ce mai greu de dobândit.

Amicul psihoterapeut mi-a spus că e nevoie să ne adaptăm, să devenim funcționali și, aș adăuga, să nu ne pierdem esența, cred că mai mult ca oricând e nevoie de o revenire la sine și dacă structura din exterior se dizolvă, se înlocuiește cu ceva care nu știu dacă va fi spre mai bine, trebuie ca noi să găsim o structură sănătoasă, o revenire la valori adevărate, liniștire, credință.

Citeam un articol al cărui titlu suna alarmant, dar cred că așa este: «Bun venit în secolul deznădejdiei»

Sunt lucruri foarte grave – teatre care se închid, spectacole care se anulează după mai bine de 40 de ani pe scenă, cum ar fi «Fantoma de la operă»

Sunt lucruri grele, se schimbă niște piloni solizi ai omenirii, nu sunt chiar optimiste aceste schimbări, dar cred că soluția, mai mult ca oricând, este o revenire la sine și o conexiune cu oamenii apropiați, să ne strângem alături de prieteni, de oameni în care avem încredere, să ne creăm relații autentice, pentru că, dacă iarăși vom fi nevoiți să stăm în case, măcar să-i avem aproape, la telefon, online, dar să avem acea legătură umană atunci când putem să o avem.

Roxana Lupu încheie cu un mesaj pentru iubitorii de teatru, film și fanii ei.

Mesajul ar fi să ne păstrăm speranța și bucuria, pentru că fără speranță nu avem viață cu adevărat, să ne ridicăm puțin de la nivelul de a supraviețui la calitatea de a trăi și să ne găsim bucuria, mai mult ca oricând, s-o căutăm, să ne detașăm de panică, de frică și să trăim aici și acum, pentru că viața este extrem de scurtă, încheie ea.

Foto: Facebook Queen Marie of Romania

Recomandat0 recomandăriPublicat în Interviu

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Supportscreen tag